De la inceput

Am ajuns in acelasi loc. Voi incepe din nou. Si poate iar voi veni aici. Plec si apoi revin. Merg in cerc- la infinit.
A fost greu... mai greu pentru ca nu am inteles ce s-a intamplat cu adevarat de la inceput. Extrem de greu pentru ca au intervenit si banuielile celorlalti. Iar sfarsitul- totul datorita vorbelor rautaciose din jur. Chiar daca suna ciudat, ele m-au ajutat cel mai mult. M-au facut sa imi schimb parerea... Sa imi dezleg esarfa purtata atata timp in dreptul ochilor. Sa nu mai fiu oarba.
Oare ma vor ajuta vreodata toate astea? Oare la un moment dat voi reusi sa disting ce e bine pentru mine si ce nu?
Atunci, incertitudinea s-a transformat in ceva concret. Acum, totul a devenit nimic pentru mine. Nu a meritat...
Am sa las in urma ceva frumos, fara regret. Orice actiune de-a mea face acum parte dintr-un tot, care la randul lui s-a concretizat printr-un verdict- faptul ca acum sunt eliberata de orice suferinta... ca pot merge mai departe. Daca orice mica fapta ar fi lipsit, poate acum nu as mai fi fost aici.